Mo, Rom sam?!
In ultimul timp, revine din ce in ce mai des in discutia dintre cei care formeaza asa-numita elita a romilor subiectul “ce inseamna sa fii rom?” sau “cine este rom cu adevarat? Este destul de interesant ca acest subiect de dezbatere intre activisti apare in conditiile in care majoritatea romilor obisnuiti considera ca a fi rom aduce cu sine un bagaj neplacut de stigma din partea majoritarilor. Nu la fel vede lucrurile asa-numita elita a romilor pentru care asumarea identitatii inseamna mai degraba beneficii si oportunitati sub forma de masuri afirmative si politici. Paradoxul situatiei este dat de faptul ca aceia care fac parte din elita romilor sunt in majoritate romi asimilati care au pierdut limba de cel putin o generatie si care nu mai au nici o legatura cu comuntitatea romilor, cu valorile si traditiile culturale ale romilor.
Asadar, cautand sa raspundem la intrebarea cine este rom cu adevarat descoperim trei tipuri de persoane:
1. Persoane asimilate din punct de vedere etnic, care nu vor sa isi mai asume identitate etnica roma
2. Romi asimilati din punct de vedere cultural si lingvistic dar care se identifica ca fiind romi
3. Romi care fac parte din comunitati ce pastreaza mai mult sau mai putin limba si anumite cutume culturale.
In Carta organizatiei European Roma Travellers Forum, romii sunt aceia care (1) isi recunosc originea istorica comuna indo-greaca, (2) cei care recunosc ca limba comuna limba romani si (3) cei care isi recunosc mostenirea culturala comuna, adica romanipen-ul.
In ce priveste prima categorie de persoane, conform acestei definitii si a oricarei alta pe care o putem construi, nu are rost sa ne batem capul cu ei. Totusi, ar fi binevenite niste campanii de constientizare a propriei identitati, de vreme ce din punct de vedere etnic vor sa fie ceva ce nu au cum sa fie si in consecinta ar putea sa traiasca o anumita neimplinire.
Sa analizam pe rând cele doua categorii de persoane ramase:
Intâi, romi asimilati din punct de vedere cultural si lingvistic dar care se identifica ca fiind romi. Acestia sunt asa-numitii kastalii (intr-o traducere libera, lemnos, deci fara valoare, fara esenta). La fel ca prima categorie, ei au fost romii asupra carora politicile de asimilare ale regimului comunist au avut efect. Au fost aceia care au primit o educatie scolara similar cu a majoritarilor, parintii au fost integrati pe piata muncii etc. Deosebirea dintre ei si prima categorie este ca isi recunosc identitatea. In majoritate, elita romilor este formata din acesti kastalii care recunosc adevarurile din definitia ERTF si care isi declara public apartenenta etnica. Multi dintrei ei si-au declarat etnia pentru a beneficia de anumite oportunitati – dar au fost multi care si-au asumat etnia in cautarea lor de sine, pentru a se defini ca persoane. Cei care nu fac parte din elita romilor isi asuma identitatea de facto mai ales pentru ca sunt identificati de cei din jur in felul acesta.
Sunt acestia romi?
Dupa definitia ERTF, intrunesc doar un criteriu, cel al originii indoeuropene; altfel, nu vorbesc limba si nici nu au legaturi semnificative cu cultura comunitatilor traditionale de romi, deci cu romanipen-ul.
A treia categorie (romii care fac parte din comunitati ce pastreaza mai mult sau mai putin limba si anumite cutume culturale.) sunt romii cei mai indreptatiti sa fie numiti romi ceace (adevarati). Acestia sunt cunoscuti ca romi traditionali, iar in miscarea romilor se considera ca fiind romii adevarati. La nivel de comunitate, majoritatea mai pastreaza limba si mai respecta anumite valori ritualice – dar, in realitate, putini au mai ramas care traiesc valorile morale culturale ale romilor.
Mai mult de atât, dupa definitia ERTF acestia nu stiu ca originea romilor este indo-greaca sau ca exista un romanipen. Deci mai degraba dupa definitia ERTF, romii kastalii care formeaza elita romilor sunt mai ceace decât acestia din urma.
Sunt romii traditionali romi ceace?
Multi ar spune ca da, pentru ca vorbesc limba, traiesc in comunitate si respecta niste traditii ritualice. Dar cum ar putea sa fie, daca incalca valorile morale ale romanipen-ului? Aceste valori sunt:
– phralipe (fraternitate), care exprima solidaritatea, forma de intrajutorare, responsabilitatea comuna;
– pakiv (increderea, credinta, cinstea etc.;
– ujimos (puritate si curatenie) care este in contradictie cu mahrimos (impur);
– lajipe (rusine) prin care se pastreaza respectul fata de batrâni, valori etc. Toate acestea impreuna formeaza RROMANIPEN-ul, legea fundamentala a identitatii rromilor.
Cu alte cuvinte rom chacho (rom adevarat) si pakivalo (om credincios si cu frica de Dumnezeu, corect, cinstit, intelept si de incredere, traind dupa principiile si valorile morale ale culturii romani) este acela care traieste aceste valori morale. Romii kastalii pentru a fi romi trebuie nu numai sa se declare ca sunt romi dar sa aiba interes pentru a invata limba romani si sa respecte valorile morale culturale ale romilor.
Romii vorbitori de limba din comunitati cred ca pentru a fi rom nu este suficient sa vorbesti limba, ci trebuie sa traiesti dupa valorile romanipen-ului. Degeaba traiesti intr-o comunitate de romi daca nu respecti valorile morale ale culturii romani. Deci rom este acela care traieste valorile Romanipen-ului iar acela care nu traieste in spiritul acestor valori nu este rom.
De multe ori intre romi se foloseste expresia “Mo, rom sam?!” adica “Suntem romi!?” pentru a sterge orice urma de suspiciune, de neincredere. Prin aceasta intrebare se face apel la un cod al onoarei dupa care traiesc romii adevarati.